Ramele de metrou Bombardier Movia 346 au fost realizate de compania Canadiano-Germană Bombardier Transportation, cumpărată de compania Alstom din Franța. Ele au fost produse pentru Metroul Bucureștean având în vedere exploatarea magistralelor M1, M2 și M3. În 2020 ele au început să exploateze temporar și M5, până la sosirea trenurilor Alstom Metropolis. De asemenea, între 2004-2005 au circulat în probe si pe M4.
Istoric[]
Design-ul initial din 1999
Design final, imagine din 2000 sau 2001
Semitrenul 1001 din trenul 1001-2001 "Dalia" la Kalmar Verkstad în 2001
Schița semitrenului
La sfârșitul anilor 90', Metrorex avea nevoie de un parc de trenuri mai noi pentru a mai retrage din circulație în anii următori flota de trenuri românești IVA care de după revoluție începuseră să devină din ce in ce mai depășite tehnologic. Metrorex a lansat in 1999 licitația pentru achiziția de trenuri noi, la licitație au participat brand-urile: ADtranz, Bombardier Transportation (anterior Bombardier Eurorail) Siemens și Alstom, câștigătorul fiind ADtranz. Începând din anul 1999 s-a demarat procedura de dezvoltare a noiilor trenuri Bombardier. ADtranz, ulterior cumpărat de Bombardier Transportation s-a ocupat in dezvoltarea trenului de metrou. Posibil ca trenul Movia 346 pentru București să fie ultimul tren de metrou proiectat de către ADtranz, dat fiind faptul că în anul 2001, Bombardier Transportation a cumpărat concernul ADtranz. Proiectarea s-a făcut la fosta uzina Kalmar Verkstad achiziționată de concernul ADtranz in anii '90. Fiind dezvoltată de fosta uzina din Suedia, aceasta a adus trenului de metrou 346 Movia similarități cu C20-ul proiectat pentru Stockholm, cum ar fi faptul că ambele au pe părțile laterale panouri din otel inoxidabil, faptul că ambele trenuri foloseau echipamente electrice similare sau faptul că trenurile erau botezate cu un nume dintr-o categorie specifică și foloseau același font la denumirile trenurilor. La sfârșitul anului 2001 s-a demarat producția trenurilor 346 Movia. Prima garnitură de metrou a ajuns la Depoul I.M.G.B (Actuala stație Berceni) pe 18 Februarie 2002. Trenul "1001-2001 Dalia" este primul tren construit pentru București si este singurul tren asamblat la Bombardier Transportation Sweden AB. De restul trenurilor, pentru asamblare s-a oferit Electroputere Craiova S.A. Tot pentru restul garnituriilor, diverse componente si subansamble au fost făcute la diverse fabrici din portofoliul Bombardier. Boghiurile, Bombardier FLEXX Metro 2000, au fost făcute la fabrica din Siegen, Germania (fosta fabrica din portofoliul Waggon Union). Producția panourilor din oțel inoxidabil a avut loc la fabrica din Görlitz, Germania (fosta fabrica Waggonbau Görlitz, care pana la reunificarea Germaniei era din grupul VEB Waggonbau din DDR, ulterior transformat in Deutsche Waggonbau) iar propulsia IGBT, Bombardier MITRAC IGBT–VVVF a fost produsă in Suedia la Västeras (fosta fabrica din fosta divizie feroviara a Asea Brown Boveri, ABB prescurtat). Până în 2008 s-au dat trei comenzi diferite:
- Prima comandă de garnituri Bombardier a fost destinată exploatării magistralei M2. Aceasta a presupus un număr de 18 trenuri, iar acestea au primit nume de flori, care au numere de parc începând cu 001 la 018.
- A doua comandă de garnituri Bombardier a fost destinată exploatării magistralelor M1 și M3. Aceasta a presupus un număr de 20 de trenuri. Acestea au primit nume de capitale ale Uniunii Europene (exceptând trenul 1101-2101, numit Europa) și au numere de parc începând cu 101 până la 120. Contractul a fost semnat in Ianuarie 2005 și pus în aplicare în anul 2006.
- A treia comandă a fost de 6 trenuri și a venit ca un supliment al celei de-a doua. Astfel, și acestea poartă nume de capitale ale UE, dar și numerotarea (de la 121 la 126). Ultimul tren, 1126-2126 Sofia, a fost livrat în iunie 2008. Comanda a fost semnată în Ianuarie 2007
Cele 44 de REM-uri in prezent apte de circulație sunt:
- 1001-2001 Dalia (M1-M3)
- 1002-2002 Narcisa (M1-M3)
- 1003-2003 Camelia (M1-M3)
- 1004-2004 Zambila (M1-M3)
- 1005-2005 Violeta (M1-M3)
- 1006-2006 Margareta (M1-M3)
- 1007-2007 Bujorul (M1-M3)
- 1008-2008 Crizantema (M1-M3)
- 1009-2009 Craita (M1-M3)
- 1010-2010 Crinul (M1-M3)
- 1011-2011 Iasomia (M1-M3)
- 1012-2012 Frezia (M1-M3)
- 1013-2013 Irisul (M1-M3)
- 1014-2014 Nufărul (M1-M3)
- 1015-2015 Nalba (M1-M3)
- 1016-2016 Magnolia (M1-M3)
- 1017-2017 Liliacul (M1-M3)
- 1018-2018 Gladiola (M1-M3)
- 1101-2101 Europa (M1-M3)
- 1102-2102 Bucuresti (M1-M3)
- 1103-2103 Stockholm (M1-M3)
- 1104-2104 Berlin (M1-M3)
- 1105-2105 Londra (M1-M3)
- 1106-2106 Paris (M1-M3)
- 1107-2107 Roma (M1-M3)
- 1108-2108 Madrid (M1-M3)
- 1109-2109 Luxemburg (M1-M3)
- 1110-2110 Bruxelles (M1-M3)
- 1111-2111 Viena (M1-M3)
- 1112-2112 Atena (M1-M3)
- 1113-2113 Copenhaga (M1-M3)
- 1114-2114 Budapesta (M1-M3)
- 1115-2115 Praga (M1-M3)
- 1116-2116 Varsovia (M1-M3)
- 1117-2117 Haga (M1-M3)
- 1118-2118 Helsinki (M1-M3)
- 1119-2119 Lisabona (M1-M3)
- 1120-2120 Bratislava (M1-M3)
- 1121-2121 Dublin (M1-M3)
- 1122-2122 Nicosia (M1-M2 (circulă rar)-M3)
- 1123-2123 Talin (M1-M2 (circulă rar)-M3)
- 1124-2124 Riga (M1-M3)
- 1125-2125 Vilnius (M1-M2 (circulă rar)-M3)
- 1126-2126 Sofia (M1-M3)
O istorie a repartizării trenurilor Bombardier Movia 346 pe magistralele de metrou:
BM2[]
- 2002-2012: Magistrala 2
- 2012-2013: Magistrala 1, Magistrala 2
- 2013-2014: Magistrala 1, Magistrala 2, Magistrala 3
- 2014-2020: Magistrala 1, Magistrala 3
- 2020-2024: Magistrala 1, Magistrala 3, Magistrala 5 (temporar)
- 2024-prezent: Magistrala 1, Magistrala 3
BM21[]
- 2006-2008: Magistrala 1
- 2008-2009: Magistrala 1, Magistrala 2
- 2009-2014: Magistrala 1, Magistrala 2, Magistrala 3
- 2014-prezent: Magistrala 1, Magistrala 3, (mai rar pe Magistrala 2)
Repartizarea trenurilor[]
Trenurile BM2 au fost achiziționate prima dată special pentru M2, iar trenurile BM21 pentru M1 și M3. După sosirea tuturor trenurilor Bombardier, 100 de rame Astra IVA au fost casate, astfel încât din cele din 252 REM-uri care formau 84 TEM-uri au rămas 93 REM-uri care formau 31 TEM-uri fiecare. Odată cu sosirea trenurilor CAF, toate trenurile BM2 au fost transferate pe M1 și M3, și din această cauză au fost casate încă 48 rame Astra IVA care au adus la numărul din ziua de azi - 45 REM-uri care formează 15 TEM-uri, însă a existat o perioadă în care 2 trenuri BM21 au circulat și ar mai putea circula pe M2 : 1122-2122 Nicosia și 1123-2123 Talin. În 2004 au existat și BM2 pe M4 care efectuau probe pe acea linie, însă din cauza sistemelor diferite ATO și ATP ( Bombardierele au ATO și ATP Bombardier, trenurile Astra IVA au ATP Dimetronic special conceput pentru M4 ) ele au rămas în acea perioadă pe M1, M2 și M3. Însă, după aproape 2 decenii, trenurile Bombardier au avut parte de o scurtă revenire pe M4, cu ocazia evenimentului organizat de Ziua Copilului, pe 1 Iunie 2023. Trenul de metrou BM21, 1110-2110, denumit "Bruxelles", a fost singura ramă care a transportat și pasageri, din stația Străulești până în Depoul Străulești. La momentul evenimentului, în depou se mai aflau încă 4 trenuri BM21, și anume: 1107-2107 Roma, 1109-2109 Luxemburg. 1106-2106 Paris și 1108-2108 Madrid.
1103-2103 "Stockholm" in stația Titan
Serii[]
Trenurile Bombardier sunt împărțite în doua serii, BM2 si BM21 (abrevieri de la Bucharest Metro 2, respectiv 21).
- Trenurile BM2 sunt trenurile care fac parte din comanda pentru M2. Acestea au fost fabricate între anii 2001-2003 în 18 exemplare. Acestea au denumiri de flori și au ca numere de parc de la 01 până la 18
- Trenurile BM21 sunt trenurile care fac parte din comanda pentru M1 respectiv M3. Acestea au fost fabricate între anii 2006-2008 în 26 de exemplare, luând în calcul și comanda suplimentară de 8 exemplare. Acestea au fost o revizie minoră a trenurilor BM2. Singurele diferențe fiind: Afișajul LED din capătul fiecărui vagon pentru salonul pasagerilor care arată stațiile care urmează, dacă peronul va fi pe stânga sau pe dreapta, liniile STB care circulă în apropierea stației dar și în rare cazuri urări de sărbători și anunțuri privind diverse lucrări de construcții care se petrec în zona stațiilor anunțate, cum a fost în cazul Pasajului Basarab. Aceste afișaje arată aceste anunțuri atât în limba Română, cât și în limba Engleză. Iar a doua diferență fiind o bară adăugată la mijlocul fiecărui rând de scaune din salonul pasagerilor.
BM21 1113-2113 "Copenhaga" în depoul Pantelimon
Diferențe față de trenurile Astra IVA[]
- Realizarea de economii în consumul energetic de până la 25%
- Costuri reduse de întreținere
- Creșterea siguranței și confortului celor 1200 de călători ai unui tren
- Cele 6 vagoane comunică între ele prin coridoare de intercomunicație
- Sistemele de asigurare a ușilor de acces dotate cu senzori detectori de obstacol; astfel, dacă un călător rămâne blocat între uși, acestea se vor deschide
- Interiorul vagoanelor prezintă panouri LED de afișaj al următoarelor stații (doar trenurile de tip BM21, comparate cu orice rama în afară de REM 033)
- Trenul poate fi condus de un singur mecanic
- Sisteme de protecție de ultimă generație (ATP) și conducere automată (ATO)
- Compartimentul pasagerilor posedă ventilație forțată
- Nivelul de zgomot este mult redus față de nivelul de zgomot al trenului IVA
Diferența numerelor de parc[]
În plus, prin intercomunicația dintre vagoane a trenurilor Bombardier se realizează echivalența dintre ramă și tren. Pentru trenurile Astra IVA, o ramă, cu un număr de parc, avea doua vagoane, fără culoar de intercomunicație între ele. Astfel, trei rame sunt legate pentru a forma un tren de 6 vagoane (ex. TEM-ul 117-033-039), acesta având „trei numere de parc”. În plus, în acest mod, ramele pot fi schimbate, puse în alt tren (ex. REM 033 a fost parte a TEM-ului 183-033-034, însă după modernizarea acestuia a ajuns să formeze un tren cu REM 117 si REM 039). Numărul de parc al unei rame indică strict numărul de ordine al acesteia, REM 001 fiind prima rama produsă și REM 252 ultima.
La garniturile Bombardier, existând intercomunicația între toate cele 6 vagoane ale trenului, se implică legătura permanentă dintre acestea. Astfel, niciun vagon al trenului nu poate fi înlocuit. În acest mod, pe foaie, unui tren i-ar putea corespunde un singur număr de parc. În realitate, totuși, acesta are „două”, 3 vagoane având unul, iar celelalte trei vagoane având altul, asemănător. Acest sistem funcționează astfel:
- Un număr de parc al unui tren Bombardier este format din 4 cifre, 10xx, 11xx, 20xx sau 21xx
- Prima cifră (1 sau 2) apare fiecare pe trei vagoane succesive, cele din față, respectiv cele din spate. De exemplu, atât 1011, cât și 2011 fac referire la același tren, numit Iasomia, doar că fiecare acoperă trei vagoane ale acestuia.
- A doua cifră (0 sau 1) indică tipul trenului, 0 pentru BM2 și 1 pentru BM21
- Ultimele două cifre (01 - 18 pentru BM2, 01 - 26 pentru BM21) indică numărul de ordine al trenului
- e cel cu numărul 1113 - 2113 (sau 113), cu numele său, Copenhaga (trenul este de tip BM21)
Fiecare vagon din al unui semi-tren este diferit tehnic față de celălalt, acestea având utilități diferite:
- Vagon R: Vagonul cu post de conducere
2. Vagon MP: Vagon cu pantograf
3. Vagon M: Vagon motor
La fiecare astfel de vagoane, li-se pune în fața lor un indicativ care reprezintă semi-trenul: 1 reprezentând semi-trenul 1 iar 2 reprezentând semi-trenul 2 Astfel încât formația de vagoane arată așa: R1-MP1-M1-M2-MP2-R2
Galerie foto[]
